marți, 10 august 2010

Despre Andrei,



Am fost camarazi atat in luptele fotbalistice cat si in vizitele la companiile pe care trebuiau abordate pentru rezolvarea anumitor nevoi.



El este omul care nu poate lipsi din echipa ta de fotbal, fiind un fundas foarte bun, calm si gata de atac in orice clipa de aparare! Ii plac lucrurile concrete si pune pasiune in toate activitatile in care se implica. "...nu am sa uit niciodata momentul in care avea foarte multa treaba pe departament si a venit sa fie alaturi de mine in vanzari...", lucru care ma facut sa inteleg ce fel de om sta in pielea lui.

Munceste din greu, invata mereu, un time management de invdiat... si intotdeauna intr-un echilibru intre viata personala si cea profesionala.

Vrei un sfat intelept? si nu ai de la cine sa il primesti atunci el este omul potrivit :)

Iti place ceva?
Vrei sa obti acel ceva ?
=> Atunci munceste in greu pentru a obtine!

Asa face el....
Andrei Marian Rada - Vicepresedinte al departamentului de resurse umane, student al Facultatii de Inginerie, sectia Electronica aplicata

miercuri, 23 iunie 2010

Iar poze? :)


EB Meeting 23.06.2010 - Casa de Cultură a Studenţilor



Costi şi-a luat într-atât de serios rolul de VP ER încât
dă telefoane chiar şi la EB Meetinguri :).


Bă băiatule! Şi ţi-am spus să nu te mai mişti :)).


Tib, ai voie să ceri ştergerea pozei :).


Tu nu ai voie, Ovi :)).





Concentrarea e mama. Mama tuturor răniţilor.




Flipenstein, o bere pentru asta :)).


Coach.uieşte-mă :)).


Ovi şi tricoul său, AndRrei şi laptopul lui Tiby.


El Presidente.



vineri, 18 iunie 2010

EB Meeting-uri în poze. Partea a-III-a.

EB Meeting 16.06.2010 - Casa de Cultură a Studenţilor

Ovi cu chef de muncă.


Cei trei : Costic(l)ă, AndRrei, Flipper :).


Hai să facem poze :)).


Costi în mijlocul unei vânzări. Încerca să-l convingă pe Tiby. Detalii la o bere :).

Ovi şi cel de-al doilea creier al său.

Să mai fim şi serioşi, băieţi! (Spunea Filip)


El Presidente. Cu treburi importante, dom'le :).

vineri, 11 iunie 2010

Tiby Cel Care Bate cu Pumnu'n Masă - Mr. president


Despre Tiby

A fost odată ca-n povești, a fost ca niciodată un Tiby AIESEC-er ce stătea la Jurnalistică pentru recrutarea din tomana 2009, de membri noi. Privirile noastre s-au întâlnit de prima oară ca și cum mă atrăgea cu gândul spunându-mi vino, vino, AIESEC-ul te vrea. Curiozitatea umană m-a îndemnat să mă duc să aflu de la unu' la altu' care-i baiul și ce se prezintă acolo, de se strângea atâta lume. De acolo a început totul....

Tiby e o persoană destul de pragmatică. Știe ce vrea și merge la țintă. Ambitța, încăpățânarea, dorința de realizare îl fac să lupte pentru unul dintre cele mai importante lucruri pentru el și anume AIESEC Sibiu. Iubește natura, muntele, îi place să fie încojurat de oameni, poți conta oricând pe el și calitatea pe care o admir cel mai mult la el e perseverența. Lupta pentru ceea ce îl implinește și pentru lucrurile în care crede. De când sunt eu în AIESEC, mai bine zis de când formăm o echipă de conducere nu l-am auzit să spună niciodată, NU POT. Pentru el nu există NU POT, există nu vrei, nu îți dorești suficient de mult, nu crezi în tine. Când își propune un scop chiar dacă pare imposibil de atins, Tiby caută să facă din imposibil, posibil și cu siguranță va reuși! Admir la tine tăria ta de caracter, greutățile prin care ai trecut și te-au determinat să devii și mai puternic, să nu pleci capul, să nu aștepți nimic de la alții și să ajungi unde îți propui. Dincolo de implicarea și seriozitatea cu care lucrează în AIESEC, e un tip foarte de treabă. Îi place să se plimbe cu bicicleta, să viziteze diferie colțuri ale țării, să bată pe la ușile celorlaltor AIESEC-eri atunci când e într-o conferință și sa fugă bineînțeles, îi place să pună multe, multe, multe întrebări la LCM persoanei care se află în față, să profite de fiecare oportunitate pe care AIESEC-ul i-o poate oferi. Personal, îmi plac obrajii tăi Tiby. Fie că e iarnă, fie ca e vară, Tiby e mereu bucălat (roșu în obraji) și de multe ori când vorbește mă pierd în rozaliul din obrajii lui. Trebuie să recunosc, sunt cam invidioasă aceștia.

Tiby prin ochii mei

joi, 10 iunie 2010

EB Meeting-uri în poze. Partea a-II-a.


26.05.2010
- Casa de Cultură a Studenţilor
Nu ai voie, Flipper!

Costi are voie, e din Vâlcea :)).
Ovi într-un moment inspirat.


02.06.2010 - Casa de Cultură a Studenţilor

09.06.2010 - Parcul Sub Arini


Ovi e pe foaie :)

miercuri, 9 iunie 2010

EB Meeting-uri în poze. Partea I

Datorită faptului că sunt fotograful oficial al EB-ului 10.11 :) (dar şi pentru a deveni mai transparenţi), ataşez aici poze de la EB Meeting-urile avute până acum. Am început să fotografiez în data de 5.05.2010.

5.05.2010 - Casa de Cultură a Studenţilor



Fără Georgi :(

12.05.2010 - Casa de Cultură a Studenţilor

Flippi şi Costi


Andrei ( Radar ) concentrat

Tiby atent şi Ovi plictisit ( ca de obicei :) )

Georgi, Costi


19.05.2010 - Casa de Cultură a Studenţilor



Flippi şi Ovi

Costi şi partenerii :)

Ovi şi Georgi în ceaţă

Flippi şi Georgi

Tiby şi Costi




duminică, 6 iunie 2010

despre Georgiana



Țin să menționez că deși fac glume pe seama vâlcenilor și ungurilor, nu am nimic cu ei, ba chiar îmi sunt al naibi de simpatici, cel puțin cei pe care-i cunosc. Pe Georgiana am cunoscut-o acum multe luni, când am intrat în AIESEC și eram în perioada de Induction. Mică, cu părul ăla al naibi de fain, prima oară când am văzut-o am crezut că se primesc și liceeni în AIESEC.

M-am dus la ea și am făcut cunoștință cu ea, prima impresie.. cam speriată, dar, ea de fapt era prea implicată într-un joc al cărui nume nu mi-l amintesc. O tot vedeam pe la LCM-uri și mă luam de părul ei, iar ea mă tot atenționa să nu-mi mai bag mâinile-n părul ei, iar eu tot pe-a mea o țineam. După o vreme nu mai făceam asta. Am mai rămas surprins când mi-a zis că e din Vâlcea, eu, crezând că ori îi din Sibiu, ori din Ardeal.

Mă distrează la ea că îi e frică de vorbitul în public deși e studentă la CRP(de unde ies, sau ar trebui să iasă adevăreați experți în vorbitul în public), mai apoi că mă atenționează când o iau pe arătură, la un moment-dat e pe punctul de a se răsti la mine, dar eu o las mai moale și scăp de ura ei. Am constatat că nu am lucrat niciodată într-o echipă cu ea până să intru în EB. De fapt niciodată nu ne-am intersectat în AIESEC până în Martie, deși trecuseră deja vreo șase luni.

Eu mă iau de părul ei și de faptul că nu scrie cu diacritice, ea de faptul că o iau des pe arătură și că mă exprim prea zgomotos deseori. Cred că ar trebui să ascult de sfaturile ei, dar, nu prea pot, poate mai târziu.

Simpatică ființă, promit să o ascult mai des de-acum, voi face un efort, poate voi reuși să fac asta. Nu vreau să mă rătăcesc în complimente pentru că nu mă pricep la asta absolut deloc.

Georgiana, vezi că-i Marketing, nu Communication! :)

Marketingu' și Finanțele vă salută! :)

marți, 25 mai 2010

Eu (Bibi) despre el (Flippi).


Doamnelor şi domnilor, Filip Zaharie!

Filip aka Flip - Flip, Flipper, Flippi. Scorpion. Om fain. De aici vorbesc amintirile.

Prietenia noastră a început cam furtunos, undeva prin Urziceni, în anul 2009, toamna. Am fost obligaţi de împrejurări (venind de la NPS, cu stopul, desigur :) ) să împărţim aerul o bucată de drum. Drum început cu o mică discuţie, noi încercând să-l convingem că suntem fete şi că el ar trebui să le spună şoferilor că avem bugetul pe minus, iar el încercând să ne sugereze că acest lucru nu se va întâmpla. Conflict rezolvat cu succes prin Braşov unde am fost obligaţi să ne suportăm câteva ore în frig. De fapt, cred că s-a rezolvat puţin mai devreme, atunci când am primit 50 de lei de la un nene tare vorbăreţ :).

Acesta e primul lucru care îmi vine în minte, deşi îmi aduc aminte că l-am observat la World Wide Cultures şi (dacă nu mă înşel) a fost prin preajmă şi la primul interviu, cel de intrare în AIESEC.

Aşa. Acum urmează minunatul OC pentru Christmas Party şi Alumni Event. El OC Logistics la Event şi Beaker Sugar - Socks la petrecere iar eu OC Marketing la Event şi Sparky Tum - Tums la petrecere.

Apoi a fost OCP pe LCC2.

Apoi am fost în OC-ul pentru RTS Stone Age Edition. Îmi aminesc seara în care am jucat Monopoly. Eu şi Flippi ne-am hotărât să ne creăm propriul cartel şi să-i falimentăm pe ceilalţi. Din păcate ne-am scufundat împreună în datorii şi până la urmă a trebuit să capitulăm. Minunate amintiri, OC-ul magnific. Cred că am fost cea mai tare echipă de la inventarea termenului încoace. Am făcut totul împreună, de la idei macabre pentru delegaţi, până la mâncatul tortului de pe jos. Apoi împărţirea proviziilor la faţa locului, puterea cocorului nebun, wacca - wacca roll-call şi momentele lacrimogene peste care acum vom trece repede.

Acum urmează conferinţele. Din momentul în care băieţii din Board (5 la număr) au aflat cu uşurare că vor avea şi două fete printre ei, Flippi m-a luat sub aripa lui protectoare, călătorind spre toate conferinţele împreună. Astfel avem: SprinCO, National Congress, May Preparation.

Spre SprinCO am mers cu stopul până la Braşov, apoi am luat trenul spre Băile Tuşnad. În gara din Braşov ne-am relaxat văzând un film pe laptopul lui Flippi :). Drumul spre întoarcere a însemnat pateu cu furculiţa, Finetti cu lingura şi dansuri ciudate prin gara din Braşov.

Spre Piteşti, unde a fost NC-ul, am mers cu stopul, ca de obicei. Am ajuns teferi şi nevătămaţi. Au urmat câteva zile grozave :). De aici Flippi preia legătura şi trecem repede peste aceste mici detalii :). Piteşti egal super distracţie.

May Preparation a fost recent. Pe tren a fost bestial! Şi în Stuf a fost bestial. :)

Ce aş mai putea să spun despre Flippi? E într-adevăr un om fain, unebun, serios, simpatic, responsabil, optimist și al naibii de calm. Are o obsesie pentru laptopul lui, denumit sugestiv Dubiosul, de care are grijă ca de propriul copil inexistent. Ne-a molipsit pe toţi cu: "Na, ideea-i că", la fel cum i-am molipsit şi eu cu ... vorba mea :). Are o groază de cărţi, cumpărate cu grijă pentru viitoarele mâini micuţe. Mai are şi o maşină, Furia Albastră. Avea şi nişte peşti, dar i-au murit. Mai am o groază de lucruri de spus însă atât de puţin loc, timp şi spaţiu.

Cam atât din partea mea. Aştept cu nerăbdare şi descrierile celorlalţi, mai ales cea a lui Radar (nu de alta, dar scrie despre mine :) ). Până data viitoare folosesc vorba lui Ovi: "Hai să fim fluffy!" :).

marți, 18 mai 2010

Who are we?



Firestarters!

Prin postarea asta apăsăm click-ul de pornire al blogului de EB al AIESEC Sibiu pe mandatul 2010-2011. Ne vom introduce prin a spune cine suntem, cu ce ne ocupăm, scopul nostru comun și tot ceea ce ne face să chiulim de la ore și să ne umplem agenda de sarcini importante. Cine suntem? AIESEC Sibiu este afiliată la cea mai mare organizație de studenți din lume, AIESEC Internațional, noi suntem echipa care conduce la nivel local AIESEC Sibiu. Ne-am născut pe 14 Februarie, neoficial, oficial pe 19 Aprilie și mâine împlinim o lună de existență timp în care încercăm din răsputeri prin ceea ce am învățat ca șase oameni să punem pe picioare șase departamente. Deocamdată turnăm încă fundația, una care devine din ce în ce mai solidă mulțumită aportului adus de conferințele la care-am participat, Alumni și alte persoane care ne-au ajutat să învățăm cu ce se mănâncă voluntariatul în AIESEC.

Suntem șase vicepreședinți coordonați de un președinte, o echipă de șapte. Începem cu președintele Tibor Acs, un sibian ce știe fluent limba maghiară, stă în Ștrand, se plimbă cu bicicleta toată ziua și căre, mai nou și-a redescoperit pasiunea pentru baschet. Urmează în ordine aleatorie, vâlceanul nostru de suflet, Costi Hodorogea care-și va sărbători ziua de nume împreună cu mine pe 21 Mai. Este vicepreședintele Relații Externe, face vânzări, indiferent de starea precară a piciorului său stâng care-a fost scos din activitate timp de-o lună pe motive fotbalistice. Următorul vâlcean, Georgiana Mihai, anul II CRP, stă în Piața Rahovei. n-am auzit-o bolborosind nimic pe oltenește, îi e frică să iasă-n public și știe cu siguranță Marketing. Ca orice ONG care se respectă avem și Resurse Umane, segment condus de Andrei Rada, un ploieștean care nu evită să spună cuiva față-n față orice nemulțumire, poreclit Radar uneori, datorită ticului său verbal, îi place mult robotica și reușește cumva să te aducă cu picioarele pe pământ când o iei pe arătură. Acum intrăm în partea pe care nu orice ONG o are, partea de Exchange, produsul nostru cu care ne lăudăm în fața tuturor organizațiilor și le spunem că, chiar avem ceva diferit. Două departamente, ICX și OGX, primul menționat este condus de Bianca Popa, o sibiancă puţin cam fluffy aș putea zice, știe vânzări și multe alte chestii despre management, deseori amabilă, se enervează greu și sper să n-o văd niciodată nervoasă. Și acum, ultimul pe listă, omul pe care-l urăsc cel mai mult(glumesc), un hunedorean, anul I Calculatoare, conduce partea de OGX(outgoing Exchange), Filip Zaharie. Are o freză ciudată ce dă cu Ronaldo la Cupa Mondială din 2002, e urâtă freza da' omu-i fain, atunci când ne întâlnim numai gura noastră știe ce cuvinte injurioase scoate la adresa celuilalt. Urmez eu, Ovidiu Cobzaru, vicepreședinte Finanțe, îmi place Sibiul, baschetul, facultatea, prietenii de aici și AIESECul, știu ce vreau de la viață, simplu.

Prin asta dăm startul virtual al poveștii noastre de EB(Executive Board), o istorisire care în momentul de față arată frumos și sigur va continua la fel de frumos. Suntem responsabili de tot ceea ce se-ntâmplă anul acesta în AIESEC Sibiu, vom face tot posibilul ca prin competitivitatea noastră să ducem la capăt un mandat care cu siguranță va fi unul reușit. V-am salutat din mers și revenim cu noutăți. - scuze Andrei că te-am omis din poză, dar, oricât am încercat să găsesc o poză în formulă completă nu am reușit, se va rezolva oricum

Who are we?